Sisteme de detectie monoxid de carbon si alte gaze inflamabile

Sistemul de detectie si alarmare este compus din urmatoarele echipamente:

• Centrala de detectie si alarmare: Este componenta principala a sistemului de detectie ce are rolul de a analiza in regim constant datele transmise de catre echipamentele periferice, afisarea starii detectorilor si a altor echipamente periferice, totodata indeplineste functia de centru de comanda al sistemului (comanda ventilatie, ajustarea pragurilor de alarmare).
• Detectori: Detectorii reprezinta perifericele cu rolul cel mai important din acest system, ei transmit catre centrala in timp real situatia din raza lor de actiune. Pentru a garanta o functionare corecta, detectorii trebuiesc instalatii respectand cu exactitate instructiunile de montare.
• Detectori de monoxid de carbon (CO): Componenta instalatiei automate de detectie a cresterii concentratiei de monoxid de carbon include detectori de CO si panouri opto-acustice pentru avertizare / alarmare in cazul in care in compozitia aerului din incaperea protejata se regasesc particule de monoxid de carbon.
  Detectorii de monoxid de carbon sunt echipati cu un sensor de tip semiconductor / electrochimic capabil sa detecteze pana la 300 ppm (parti per milion).

  Detectorii de CO se vor monta pe plafon sau pe perete, la o inalțime cuprinsa intre 1,8-2 m, au o raza de actiune de actiune de aproximativ 100m2 si un timp maxim de detective a monoxidului de carbon de maxim 10 secunde.
  Din cauza faptului ca particulele de CO sunt inodore si incolore, se considera esential ca in zonele cu grad ridicat de emisii CO sa fie instalat un sistem de detectie.

• Detectori de gaz metan (CH4): Detectorul de gaz metan este destinat analizarii gazului metan din atmosfera fiind detectate concentratii aflate sub limita exploziva . Dispozitivul este conectat la unitatea centrala principala prin conexiune cablata permitind astfel efectuarea coemnzilor de oprire / pornire a trapelor de aerisire in cazul aparitiei unui semnal de alarma.

  Metanul este un gaz mai usor ca aerul ceea ce inseamna ca detectorii trebuiesc instalati la 30-50 cm fata de tavan, acestia au o raza de actiune de aproximativ 50m2 . Foarte important este ca, detectorii sa fie pozitionati in zonele care prezinta un risc ridicat de emisii de CH4.

• Dispozitive de alarmare in cazul detectiei noxelor (sirene): In cazul in care in spatiul protejat se constata prezenta gazelor inflamabile sistemul este prevazut cu sirene acustice si optice de interior dar si de interior, astfel incat situatia sa fie corespunzator semnalizata iar evacuarea sa se faca intr un mod eficient. Atunci cand structura locatiei este impartita in mai multe compartimente se va instala cel putin un dispozitiv de alarmare in fiecare compartiment. Sirena trebuie sa produca un sunet strident si continuu pentru a acapara zgomotul de fundal.
• Echipamente de ventilatie (trape): Sistemul este proiectat pentru a ventila automat incaperea supravegheata. Aerisirea se face cu ajutorul unor trape / ventilatoare actionate automat de catre unitatea centrala atunci cand se regasesc in atmosfera particule de monoxid de carbon sau alte gaze inflamabile.